Etichete

, , , , , , ,

…a mea,

Am tot măsurat distanţa dar, oricum aş face, mereu îmi ies jumătăţi de măsură.

Mă-ngrop în orice-mi poate ocupa timpul de parcă ar fi ultimul lucru pe care-l mai fac. Ce nu înţelege nimeni este că aş face orice să uit de tine. De câteva ori chiar am reuşit! Din păcate am reuşit doar să uit, nu să te şi scot din mine.

Nici măcar nu mă mai amuză ideea că, din adunătura de oameni care se strânge în jurul meu, nici măcar unul nu ştie ce e sub carcasa care le râde şi le zâmbeşte de parcă ar fi stăpân al lumii. N-au habar, bieţii de ei, că-n jurul meu e la fel de gol ca în mine şi că nu-s decât nişte bieţi pioni care pot fi schimbaţi când gălăgia lor nu e destul de puternică să-mi acopere gândurile.

Cel mai greu e să ştiu tristă şi apăsată de viaţă. Ştii, îmi spunea cineva că atunci când nu ştii cum poţi ajuta un om nici n-o poţi face, oricât ai încerca. Dar, când ai da orice s-o poţi face, doare al dracului de rău! Asta mi-a adus aminte de-un personaj de bestseller pe care l-am citit de câteva ori – tipul s-a născut, a trăit şi a murit doar ca să ia asupra lui toate păcatele lumii. Eu, mai modest din fire, m-aş mulţumi cu liniştea ta, aş lua durerile tale. Numai că nu trăim în poveştile scrise-n cărţi, trăim în nenorocita asta de realitate în care nu poţi mişca un deget pentru cineva fără să-ţi dea voie.

Mă doare tăcerea şi mi-e frică de linişte ca de cimitire arate. Ai pus între noi un mormânt pe care îl simt în fiecare fum de ţigară. N-am cum să-l calc în picioare şi nu-l pot ocoli pentru că doar tu ştii drumul.

IMS

Reclame