Etichete

, , , , , , , , ,

Mamă,

Ai trecut pe la mine azi-nopte. N-ai mai fost de mult, nici măcar nu mai ţin minte de când. Ai ştiut mereu când are cineva nevoie de tine, aşa că nu am de ce să mă mir.

Mă aşteptam să-mi zici câte ceva despre tine – cum o duci, cu cine te-ai mai întâlnit, ce faci cu tot timpul ăla în care nimeni nu ştie ce se întâmplă. Da, asta chiar ar fi fost interesant să aflu! Totuşi nu mi-ai spus nimic din toate astea. Te-ai aşezat lângă mine pe marginea patului şi m-ai mângâiat pe frunte.

Doamne, cât de multe aş fi vrut să-ţi spun! Voiam să-ţi povestesc că nu mai fac diferenţa dintre nord şi sud, chiar dacă geografia încă m-ar mai pasiona dacă ar avea loc în mine. Şi că scârba aia de matematică, oricât de mult o găseai tu de frumoasă, este fundamental incorectă pentru că adunarea dintre doi întregi pozitivi mie îmi dă cel mult zero. Şi fizica are probleme, mamă – distanţele nu s-au măsurat niciodată în metri! Deşi s-ar putea ca principiul al treilea al dinamicii, ăla cu acţiunea şi reacţiunea, să aibă ceva real; încă nu m-am putut lămuri în privinţa asta.

N-am apucat să-ţi spun nimic din toate astea pentru că m-ai mângâiat pe frunte şi ai început să-mi vorbeşti. Stăteai pe marginea patului trecându-mi cu degetele prin păr şi vorbeai. De unde poţi avea atâta blândeţe şi atâta energie pe care o consumi încercând să-i susţii întotdeauna pe alţii încă nu pot să înţeleg. Şi apari mereu la momentul potrivit fără să te superi că nu îmi e dor de tine.

Mamă, crezi c-ai putea veni data viitoare când sunt treaz? Din tot ce mi-ai spus mai ţin minte doar atât: „Stai liniştit, există întotdeauna soluţii şi o să o găseşti pe cea mai bună”…

IMS

Reclame