Etichete

, , , , ,

pret carteCitesc, frate, românii! Citesc în draci!

Nici n-am apucat să anunţ că mi-a ieşit cartea din tipografie, că m-au şi asaltat o grămadă de binevoitori însetaţi de lectură care o vor. Pe mulţi dintre ei nici măcar nu-i mai ştiu cum arată la faţă, pe alţii nici măcar n-am de unde să-i ştiu – i-am văzut, cel mult, în fotografiile de pe reţelele de socializare. Succes uimitor pentru un debutant până le spun preţul – 15 lei. Şoc! Adică îmi permit să le cer bani pe ea! Adică nu e gratis… cadou…

Am spus, spun şi voi spune mereu că, atunci când iei un om şi îl pui între patru coperţi, iese o carte. Tocmai de asta autocadorisitul din cineva mi se pare una dintre cele mai abjecte forme de cerşetorie. Mai au un pic şi-mi intră în casă să-mi ia bucata de pâine din gură şi să mi se bage-n pat lângă iubită. Nu mă mai gândesc la costuri, la timp, la efortul de a scoate o carte… Niciuna dintre toate acestea nu se compară cu nebunia de a te da oamenilor aşa cum eşti tu, bucată cu bucată. Şi, după toate astea, te trezeşti cu ăştia de vor… Nici măcar nu le trece prin cap că şi eu o plătesc când o iau.

Da, o să-mi dau cartea. O să o fac şi cadou. Dar asta doar celor care simt EU că mă merită! Şi pe ăştia îi ştiu, am deja adresele lor. Restul… dacă tot vă place de mine, înseamnă că merit să daţi nişte bani. Sau mergeţi la muncă să vă vireze salariile în contul meu, poate-atunci înţelegeţi măcar o parte din munca pe gratis. În fond, vă salvez nenorocita aia de sănătate pentru că mă vând al dracului de ieftin, mă vând la preţul unui pachet de ţigări.

 

Reclame